Aba18's Weblog

Fado…muzica unei naţiuni!

aba18 — Sat, 28 Jan 2012 11:15:31 +0000

În portugheză înseamnă: destin, soartă, astfel Fado este un gen muzical care îşi are originile în anii 1820 în Portugalia, dar probabil cu origini şi mai îndepărtate!
Eruditul şi istoricul acestui gen muzical, Rui Vieira Nery, declara: ‘‘unica informaţie reală asupra istoriei fado, a fost transmiterea orală si astfel, aceasta îşi are originea în anii 1820 şi 1830. Dar, acea informaţie a fost frecvent modificată în urma procesului de transmitere de la generaţie la generaţie şi a ajuns în forma sa de azi!’’
În popor, fado este o formă de muzică caracterizată de versuri şi melodii triste, în permaneţă se cântă despre mare sau despre viaţa celor săraci. Totuşi, în realitate, muzica aceasta este o formă de melodie simplă care poate fi despre orice, dar care trebuie să urmeze o anumită structură. Muzica este legată în mod uzual cu portughezul cuvânt saudade care simbolizează sentimentul pierderii (o pierdere permanentă, ireparabilă şi bineînţeles dauna permanentă pe care această pierdere o face în viaţă).
Printre cei mai cunoscuţi artişti ai genului se numără: Amália Rodrigues, Carlos do Carmo, Mariza, Mafalda Arnauth şi Cristina Branco.
La data de 27 noiembrie 2011, genul musical Fado a fost înscris în Lista Intangibilă a Moştenirii Culturale de către UNESCO!
Etimologie – cuvântul Fado vine din cuvântul latin fatum, din care şi cuvântul fate adică soartă din engleză îşi trage originea. Cuvântul est legat de genul musical cu acelaşi nume, şi deşi ambele semnificaţii sunt aproximativ la fel în aceste limbi, vorbitorii de portugheză rar utilizează cuvântul fado atunci când se referă la destin sau soartă.
Istorie – Fado a apărut doar dupa anul 1830 în Lisabona. A fost introdusă în districtele portuare cum ar fi: Alfama, Mouraria şi Bairro Alto. Sunt multe teorii despre originea acestei muzici. Unele îşi au originea sau influenţa în “cantigas de amigo” (cântece de prieteni) din Evul Mediu, sau cântece maure, sau chiar din ritmurile afro-braziliene. Încă de atunci a fost un contact între Portugalia li coloniile sale, în particular cu Brazilia (între anii 1804 şi 1822, curtea regală portugheză îşi avea sediul în Rio de Janeiro încă de când regale a fugit din Portugalia datorită invaziei lui Napoleon) şi nu este chiar straniu faptul că muzica aceasta are unele rădăcini din dansurile sclavilor afro-brazilieni şi din cântecele spaniole şi portugheze, cum ar fi: Fandango, Semba, Lundu şi Modinha; şi pe de altă parte aceste genuri de bază sunt de altfel şi rădăcinile muzicii Samba.
Ca o consecinţă, fado a fost iniţial un gen muzical foarte ritmat şi dansabil. Interpreţii de fado de la mijlocul secolului 19, erau în principal din clasele urbane muncitoreşti sau din rândul marinarilor, care nu numai că interpretau piese, ci şi dansau această muzică.
În timpul celei de a doua jumătăţi a secolului 19, ritmurile africane devin mai puţin importante, iar interpreţii devin mai mult cântăreţi. Fado era în mod general cântat de către o singură persoană care era numită fadista, şi acompaniată de către muzicieni ce cântau la chitară portugheză şi la chitară clasică.
Cea mai cunoscută fadista a secolului 19, a fost Maria Severa. Mai recent, Amália Rodrigues, cunoscută ca “Rainha do Fado” (“Regina muzicii fado”) a fost artista care a influenţat cel mai mult popularizarea şi chiar a popularizat această muzică în intreaga lume.
Interpretările muzicale ale genului de azi conţin ca acompaniament un cvartet de strune (cvartet de corzi) sau chiar de către o orchestră întreagă.
Stilurile muzicii fado – există două stiluri a muzicii fado, în principal numite după oraşele Lisabona şi Coimbra. Stilul din Lisabona este mai popular, în timp ce stilul Coimbra este stilul mai classic. Fado-ul modern este popular în Portugalia şi a adus în prim-planul muzicii internaţionale, mulţi muzicieni cunoscuţi. Conform tradiţiei, pentru a aplauda fado în Lisabona baţi din palme, în timp ce în Coimbra cineva tuşeşte ca şi cum şi-ar drege vocea.

Morna şi Coladeira…Cesária Évora!

aba18 — Thu, 19 Jan 2012 15:12:56 +0000

Morna – este un dans şi un gen muzical autentic si originar din Capul Verde. Versurile acestui gen muzical sunt cântate în limba creolă a Capului Verde, iar instrumentaţia include des următoarele instrumente: cavaquinho (un instrument cu corzi, sub forma unei chitare de mici dimensiuni), clarinet, acordion, vioară, pian şi chitară.
Acest gen este mereu comparat cu muzica blues deşi cercetarea în domeniu a fost neînsemnată pentru a putea face o paralelă exactă, o asemănare sau o înrudire exactă a celor două genuri.
Morna, este considerat genul tradiţional şi naţional din Capul Verde, aşa cum muzica fado este tradiţională Portugaliei, tango în Argentina, rumba în Cuba, muzica folclorică în România şi aşa mai departe. Cea mai cunoscută artistă a genului a fost Cesaria Evora; morna ca şi alte genuri ale Capului Verde se cântă şi în comunităţile de dinafara ţării, cum ar fi: New England – USA, Portugalia, Olanda, Franţa, Africa de Vest şi în unele părţi ale Americii Latine.
Acest gen este caracterizat printr-un tempo lent, 2 cadenţe pe bară (câteodată 4 cadenţe) şi în forma sa cea mai tradiţională are o structură armonioasă bazată pe ciclul de 5 (din teoria muzicală), în timp ce structura versurilor este organizată prin strofe muzicale alternate de un refren. Morna este de cele mai multe ori monotonică, adică compusă dintr-o singură tonalitate. Compoziţiile care folosesc mai multe tonalităţi sunt rare şi în general ele sunt cazuri de trecere de la o tonalitate minoră la o tonalitate majoră şi vice-versa.

Coladeira – este tot un gen tradiţional din Capul Verde. Se diferenţiază de morna, prin faptul că acest gen are un tempou variabil, de la allegro la andante, nu acel tempo lent al genului morna; însă celelalte caracteristici ale genului morna se regăsesc şi în cadrul acestui gen.

Cesária Évora

Supranumită şi ‘‘diva desculţă’’ datorită faptului că în concertele sale cânta pe scenă fără pantofi şi totodată ‘‘Regina genului muzical Morna’’; este vorba de Cesaria Evora cu o activitate muzicală de 54 de ani (între 1957 – 2011).
Cise (aşa cum prietenii ei o numeau) s-a născut pe data de 27 august 1941 în Mindelo, insula São Vicente componentă a ţării Capul Verde.
Când avea vârsta de 7 ani, tatăl ei care era printre altele şi muzician a murit şi astfel la vârsta de 10 ani a fost plasată într-un orfelinat deoarece mama ei nu putea avea grija de toţi cei şase copii. La vârsta de 16 ani, a fost convinsă de către un prieten să cânte într-o tavernă a marinarilor de pe acea insulă.
În anii1960, a început să cânte pe vasele portugheze de croazieră ce acostau pentru o vreme în Mindelo şi deasemenea la un post local de radio.
Tocmai abia în anul 1985 când a primit o invitaţie din partea binecunoscutului, la acea vreme, cântăreţ Bana din Capul Verde, aceasta a mers să cânte în Portugalia. În Lisabona, aceasta a fost descoperită de către muzicianul José Da Silva şi invitată să înregistreze melodii la Paris.
Succesul internaţional al său a venit de abia în anul 1988 prin lansarea primului ei album La Diva Aux Pieds Nus care fusese înregistrat în Franţa.
Albumul ei din anul 1992 Miss Perfumado s-a vândut în peste 300.000 de copii în întreaga lume şi include una dintre cele mai cunoscute şi apreciate piese Sodade, ceea ce înseamnă în română, nostalgie!
Albumul ei din anul 1995, Cesária i-a adus un succes internaţional şi mai mare şi a primit astfel şi prima sa nominalizare la Premiile Grammy.
În anul 1997, Cesaria Evora a câştigat în cadrul KORA All African Music Awards la trei categorii, următoarele premii: ‘‘Cel mai bun artist din Africa de Vest’’; ‘‘Cel mai bun album’’ şi premiul ‘‘Meritul juriului’’.
În anul 2003 Cesaria Evora a reusit să câştige la Grammy Awards, prin albumul Voz d’Amor, premiul de ‘‘Cel mai bun album’’ la categoria World Music.
În anul 2010, Evora a susţinut o serie de concerte, ultimul fiind în Lisabona pe 8 mai. Două zile mai târziu, după ce a suferit un atac de cord, aceasta a fost operată la un spital din Paris. În dimineaţa zilei de 11 mai, artista a fost deconectată de la ventilaţia pulmonară artificială şi pe data de 16 mai aceasta a fost externată din cadrul secţiei de terapie intensivă şi transportată la o clinică pentru tratamentul recuperatoriu.
Spre ultima parte a anului 2011, agentul artistei a anunţat că aceasta îşi va încheia cariera datorită stării sale de sănătate.
La data de 17 decembrie 2011, la vârsta de 70 de ani, Cesaria Evora moare în São Vicente – Capul Verde, datorită hipertensiunii şi a insuficienţei respiratorii. Un reporter de la o publicaţie spaniolă, a redactat că la 48 de ore înainte de moartea sa, ea încă primea oameni şi fuma în casa sa din Mindelo, casă populară pentru faptul că era mereu deschisă tuturor; astfel lumea muzicală avea să piardă una dintre cele mai longevive si mai inspirate şi originale artiste datorită muzicii sale pe care o promova şi pe care multă lume o îndrăgea.
A rămas în urma acestui mare artist 11 albume de studio şi încă 10 albume LIVE şi de Greatest Hits!

De aceea pentru tot ceea ce a făcut această cântăreaţă, pentru cele două genuri, pe care le-a făcut cunoscute în întreaga lume…Cesaria Evora pentru mine înseamnă că e înscrisă în categoria MUZICĂ adevărată!!!

Viaţa fără perlele de la Bacalaureat ar fi mult mai tristă!!!

aba18 — Fri, 02 Jul 2010 10:10:09 +0000

PERLE ELEVI:
“Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cat o carte groasa, si are atatea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intalnesti cu ea si in final”
“Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta”
“Cand eram la Viena a picat pe pamant o batranica la intrarea in metrou”
“L-a vazut Spanu si l-a convins pentru a-l face asistentul lui”
“Harap-Alb a trebuit sa-si ia viata in propria lui mana”
“Cand privesc in al tau ochi ma simt de parca ma sufoc”
“Tema basmului este invingerea dintre bine si rau”.
“Personajul e supus unor incercari chiar si moartea”
“Pe Gherila si Senila, Spanul il trimite dupa salata cu gandul ca il va manca, apoi sa aduca si piatra din capul cerbului”.
“Nunta mai tine inca si la ora asta cine trece acolo vede ca au venit luna si stelele, iar el(imparatul) poate sa bea si sa chefuiasca”.
“Personajele vorbeste in modul dialog”. “Parantezele sunt indicatoare schemice”.
“Omenia este o specie lacoma si nepasatoare, deci faptele bune sunt o fapta mareata”.
“Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta”
“Omenia, la noi oamenii, este greu sa o avem. Un prim argument ar fi o pisica pe care noi o lasam sa moara pe strada de foame!”
“Daca are omenie, alti oameni se uit la tine un alt ochi”.
“Omenia este caracter moral si definitoriu”
“Dar in viata asta exista oameni bun care are un suflet mai mare si mai pura decat altii”.
“Apa pe noi cat si pe celelalte ne ajuta la hranirea organelor care fara apa noi nu am putea face nici o mancare”
“Apa in general este de forma lighida”
“In Moldova este o veche populatie ca in trecut”
“Toate comitetele au inceput sa se retraga atunci ca sa treaca timpul”
“Centralizarea inseamna ceva care nu lasa pe altul in pace.
Filip al II-lea a intemeiat capitala la Paris ca pana atunci nu era deloc”
“Dupa marile descoperiri geografice a fost si urmarile marilor descoperiri geografice”
“Noi caracterizam dictatura lui Cezar astfel : Dictatura s-a numit legea secreta pe care o facuse el cu colegi sai Cassus si Pompei pentru ca colegi sai au murit in razboaie”
“Poetul isi asteapta iubita ca impreuna sa cutremure o barca”
“Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul Anei este insarcinarea”
“La inceputul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cate un tei mai gros sau mai subtire in functie de cate strofe are poezia”
“Femeile ramaneau acasa in loc de barbati.”
“Capitala SUA este Casa Alba.”
“Lapusneanu s-a tinut de cuvant cand a zis ‘De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!’ dovada ca azi cel mai intalnit nume este Popescu.”
“Zoe si Tipatescu se iubeau pe la spate.”
“Ion Creanga s-a nascut intre anii 1887-1889.”
“Imparatul avea o gradina si in fund un mar.”
“Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.”
“Este bine sa mai si citesti, decat sa tai frunza la caini degeaba.”
“Cristofel Columb a plecat in America unde s-a insurat cu o bastinoasa.”
“In cunoscuta balada Miorita, sunt descrise cateva intamplari in care sunt implicate doi criminali, o oaie turnatoare, si
un cioban ce socheaza prin prostia lui.”
“Toma Alimos era viteaz pentru ca cu o mana conducea calul, cu o mana isi tinea matele si cu o mana se batea cu Manea.”
“Inima este impartita in doua atricule si doua testicule.”
“Moromete plecase in excursie sa vanda cerealele.”
“Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai topesc odata.”
“Eminescu este trist pentru ca nu a reusit sa faca nimic in viata lui.”
“Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: tantarul, viespea, soarecele si ursii care se urca in fagi unde sunt albinele stranse in colonii si depun miere.”
“In padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.”
“In nuvela La vulturi de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugarite de turci, si copii ei.”
“Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In Scrisoarea a treia se desfasoara batalia de la Rovinari.”
“Poemul Miorita circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice.”
“Animalele salbatice traiesc in padurea zoologica.”
“Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul, urechile, mainile, etc, el le-a devenit antipatic acestora.”
“Harap Alb era femeie se imbraca in alb si semana cu Mihaela Radulescu.”
“La batranete imparatul naste un fecior.”
“Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decat in scris.”
“Vitoria, pe langa calitatea de mama avea si pe cea de tata, calitate care este mult mai dificil de indeplinit.”
“Podul de la Drobeta Turnu-Severin, a fost construit de Apollodor din Damasc, al carui picior se mai vede si astazi.”
“Rascoala de la Bobalna a inceput pe un deal si s-a terminat in 1438.”
“Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avand in zona o prezenta statornica.”
“In “Amintiri” apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel.”
“Magda il iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine.”
“Agripina nu avea decat doi copii, pentru ca al treilea, Paunas, nu mai conteaza pentru ca tot il manca vulturii.”
“Punctul este o linie redusa la minimum.”
“Semnele de punctuatie explica ca limba romana de aceea a aparut, ca sa aiba virgule si puncte.”

PERLE ALE PROFESORILOR:
“Am sa te frec data viitoare de n-ai sa stii cum te cheama nici cu buletinul in mana.”
“Daca v-ati timpit, notati pe ceva, ca asa fac si eu!”
“Voi sunteti 29 de cretini, eu sunt unul singur!”
“Pana sa fie impuscat marele impuscat…”
“V-am jignit eu vreodata, tampitilor!”
“La ora de geografie: Lacul Rosu nu se numeste Rosu pentru ca e rosu, ci pentru ca asa i se spune.”
“Cand vin, sa gasesc absentii pe catedra.”
“Bai, tipati aicea ca în jungla! Trebuie sa tragem o frontiera sa va separam. Zona tropicala de o parte, clasa XI G de cealata parte.”
“Decebal, in loc sa moara, a preferat sa se sinucida.”
“La noi sunt niste sporturi nationale: halbere, coniac canoe….”
“Nu tre’ sa notati tot ce spun eu. Eu mai spun si prostii.”

Sursa: http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/in-creier-gatite-pe-gura-servite-perle-de-elevi-si-profesori.html

Nu aşa că rămâî fără cuvinte când citeşti astfel de minunăţii…nu este de mirare că o grămadă de români au pus botul la vrăjeala lui Băsescu…asta este România, nu ai ce să faci…decât să încerci să-ţi găseşti norocul în altă parte…cum sper să fac şi eu cât mai curând posibil!!!

Bob Marley şi fotbalul…

aba18 — Wed, 09 Jun 2010 11:04:49 +0000

…dând click pe www.sport.ro, să mă informez despre ce se mai întâmplă în fotbal şi nu numai, ce să vezi ce să vezi…un articol despre “The Last Prophet” aşa cum îi spun compatrioţii lui jamaicani; este artistul care îmi place cel mai mult dintre toţii artiştii mei preferaţi!
Ceea ce au făcut cei de la www.sport.ro este de lăudat; să pui şi altceva în afară de fotbal este un lucru lăudabil, şi mai lăudabil sunt pozele ce-l arată pe el jucând fotbal, pentru asta îi felicit.
Bob Marley a fost un mare iubitor al fotbalului, ori de câte ori avea timp, juca împreună cu prietenii şi formaţia lui fotbal, chiar la un nivel bun…inclusiv prin turneele mondiale pe care le-a întreprins…
Site-ul sus menţionat scrie în articolul despre Bob Marley, următoarele: “Fostul cantaret de reggae era cel mai mare fan al nationalei Jamaicai. Toata lumea stie ca Bob Marley a murit de cancer la numai 36 de ani, insa mai putin cunoscut este faptul ca jamaicanul a aflat de boala sa dupa o accidentare pe terenul de fotbal. Bob Marley a mers la doctor dupa o lovitura primita la o miuta cu prietenii, care in loc sa se vindece s-a agravat si mai tare. Doctorii i-au recomdandat lui Marley amputarea unui deget de la picior, insa in cele din urma starul mondial a decedat. Bob Marley a fost diagnosticat cu cancer de piele, care s-a extins ulterior la plamani si creier. (…)” (sursa: www.sport.ro).
Ceea ce nu ştiu “băjeţii” de la www.sport.ro este faptul că articolul nu este foarte bine documentat, sunt unele chestii bune în articol, dar lipsesc infos din punctul meu de vedere (care am urmărit de mai multe ori documentare, şi nu numai despre acest artist extraordinar şi fabulos).
În articol se spune că juca o miuţă cu prietenii, şi că a murit de cancer de piele care s-a extins la creier şi plămâni (chestia cu cancerul e adevărată); însă ce nu ştiu ei este că din cauza acelui meci de fotbal el a murit de cancer…păi cum…păi staţi aşa că vă explică Alecs:
Bob Marley fusese intervievat de către un reporter neamţ, la acea vreme Bob Marley se afla în turneu cu prietenii (avea obiceiul să ia cu el în turnee, şi pe acei apropiaţi ai lui care nu erau muzicieni în band; inclusiv cu cei din band era foarte bun prieten: Peter Tosh, Bob Wailer, etc) şi formaţia sa în Germania de Vest daca nu mă înşel…după interviu acesta i-a lansat o provocare, ştiind că îi place fotbalul la nebunie – să joace fotbal echipa lui Marley cu o echipă a acelui ziarist! Marley a acceptat provocarea şi s-au întâlnit şi au jucat acel meci…în timpul jocului din echipa ziaristului cineva a făcut o intrare dură la “mijlocaşul ofensiv” Bob Marley, şi având ghete cu crampoane un pic mai dure…acestea au intrat în gheata lui Bob, facându-i o rană destul de adâncă la unul din degetele mari ale piciorelor…Mai departe, această rană nu a fost luată în considerare prea mult de Marley (adică nu a mers la medic să o cureţe aşa cum ar trebui) şi acea rană s-a infectat (fiind curăţată nu prea bine, fiind cauzată de acele crampoane care erau destul de dure ca material la vechile ghete, meciul jucându-se pe ploaie şi deci şi pe noroi)…până când a dat în altă boală, cancer!
Totul a fost descoperit în timp ce alerga dimineaţa…aşa cum obişnuia el…cu unul din amicii săi (cred că era vorba de Bob Wailer), când în urma efortului s-a prăbuşit la pământ în inconştienţă…dus de urgenţă la spital (pe atunci se afla la N.Y.), s-a descoperit că are cancer de piele care putea fi tratat prin amputarea degetului respectiv…însă datorită credinţei Rastafari acesta nu a acceptat asta (a precizat că nu poate permite ca un om să ia un membru sau altceva din ceea ce a creat JAH adică pe română D-zeu)…astfel a fost un pic mai bine curăţată rana, pansată şi a mers mai departe până când cancerul s-a extins la plămâni şi creier…Bob Marley, a concertat practic până când literalmente nu a mai putut….fiind încă o dată trimis de urgenţă la spital…acolo i s-a dat vestea că, cancerul era extins şi că e la metastază….Şi cu toate astea Bob Marley, spun apropiaţii nu a murit chinuit ci a murit liniştit…”peaceful” cu zâmbetul pe buze şi împăcat că îşi îndeplinise “misiunea” pe pământ, aşa cum a declarat mama lui Cedella Booker în nenumărate rânduri, la casa lui din Jamaica, alături de toţi copii lui (Sharon, Cedella, David “Ziggy”, Stephen, Robert “Robbie”, Rohan, Karen, Stephanie, Julian, Ky-Mani, Damian; în afară de Imani Carole – nerecunoscută de site-ul oficial a lui Bob Marley şi Yvette Crichton – născută după moartea lui, la 31 mai 1981, la fel nerecunosută ca fiică a lui Bob Marley de către site-ul oficial al acestuia).
Cam asta este relatarea completă…oricum respect www.sport.ro pentru poze. Îl puteţi vedea în ipostaze de jucător de fotbal pe “profetul” Marley, dând click pe acest link: http://www.sport.ro/show/foto-super-imagini-cu-bob-marley-la-fotbal.html
P.S. Dintre copiii care i-au moştenit talentul de a cânta dar şi de a compune reggae, se numără: Ziggy Marley, Stephen Marley, Julian Marley (care sunt atât compozitori de reggae cât şi cântăreţi), Ky-Mani Marley şi Damian “Jr. Gong” Marley (cântăreţi de reggae, reggae fusion, dancehall & raggamuffin)…şi aceşti fii duc muzica reggae şi the legacy of Bob Marley…la un înalt nivel (Bob Marley are cu cine se mândri)!!!

Periplu muzical! La Mulţi Ani, ISRAEL!!! (Partea a 5-a)

aba18 — Thu, 15 Apr 2010 08:54:05 +0000

Periplu muzical! La Mulţi Ani, ISRAEL!!! (Partea a 4-a)

aba18 — Thu, 15 Apr 2010 08:50:28 +0000

Periplu muzical! La Mulţi Ani, ISRAEL!!! (Partea a 3-a)

aba18 — Thu, 15 Apr 2010 08:43:40 +0000

Periplu muzical! La Mulţi Ani, ISRAEL!!! (Partea a 2-a)

aba18 — Wed, 14 Apr 2010 13:41:33 +0000

Periplu muzical!La Mulţi Ani, ISRAEL!!! (Partea 1)

aba18 — Wed, 14 Apr 2010 13:32:25 +0000

Reclame şi nu numai (partea a 2-a)

aba18 — Wed, 14 Apr 2010 10:02:04 +0000