Folk-ul psihedelic sau numit mai pe scurt şi psych folk, este o formă definită vag de muzică psihedelică, care îşi are originea în anii 1960, prin fuzionarea genului muzical folk şi a muzicii rock psihedelice. Acest nou gen format în acei ani a reţinut din muzica folk, instrumentaţia puternic acustică, dar la acea instrumentaţie s-a adăugat influenţele muzicale comune muzicii rock psihedelice.

Caracteristici:  folk-ul psihedelic în mod general favorizează instrumentaţia acustică deşi deseori încorporează şi alte tipuri de instrumentaţie. Melodiile din vechime, melodiile de tip liturgic, aşa numita muzica lumiisunt de altfel influenţe care se găsesc în acest tip de muzică. La fel de mult ca dublura sa rock, folk-ul psihedelic este adesea cunoscut pentru sunetul său specific, ca de transă şi atmosferic, adesea schiţat pe improvizaţie muzicală şi cu influenţe asiatice. Versurile acestei muzici, sunt mereu axate pe subiecte privind lumea naturală (natura), frumuseţea şi dragostea şi evocă o stare mentală asociată precum a efectelor drogurilor psihedelice.

Istoric:

1) Anii 1960 – prima folosire a termenului de psihedelic este se pare a fi atribuită trupei de folk din New York, The Holy Modal Rounders prin versiunea lor la o piesă semnată de legenda muzicii folk şi blues din Statele Unite, Lead Belly, piesa numită ”Hesitation Blues” în anul 1964. Muzica psihedelică s-a răspândit rapid pe scena muzicii folk atât în partea de est cât şi în partea de vest a Statelor Unite la mijlocul anilor 1960. În San Francisco, au apărut trupe precum: Kaleidoscope, It’s a Beautiful Day, Peanut Butter Consiparcy şi H.P. Lovecraft. În Greenwich Village din New York au apărut trupe ca: Jake and the Family Jewels şi Cat Mother & the All Night Newsboys; iar în Florida grupul Pearls Before Swine. Multe din aceste trupe de folk psihedelic au urmat exemplul trupei The Byrds, axându-se pe muzica folk rock începând din anul 1965 şi ca rezultat întâlnim formaţii precum: Grateful Dead, Jefferson Airplane, Captain Beefheart, şi Quicksilver Messenger Service. De la mijlocul anilor 60, parţial datorită invaziei muzicii din Marea Britanie pe continetul American, acest trend a mers în paralel atât în Statele Unite cât şi în Marea Britanie între aceste genuri pe scenele de folk, folk rock şi rock. Artiştii de folk care erau în mod particular semnificativi, incluzând aici pe scoţianii din trupa Donovan, care au combinat muzica lui Bob Dylan cu referinţe la mişcarea flower power şi trupa Incredible String Band, cre din anul 1967, a incorporat în muzica lor o paletă largă de influenţe muzicale în cadrul compoziţiilor lor bazate în special pe muzica acustică, incluzând instrumente muzicale medievale şi estice. Spre sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, artişti solo ca:  Syd Barrett şi Nick Drake au început să incorporeze influenţe psihedelice în muzica folk prin albume ca cel al lui Barrett, ‘‘The Madcap Laughs’’ şi albumul lui Drake, ‘‘Five Leaves Left’’. A existat o scurtă perioadă de înflorire a muzicii folk progresive din Irlanda şi Marea Britanie spre finalul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, cu trupe ca: Third Eye Band şi Quintessence care au urmat influenţele muzicii indiene şi sunetele mai abstracte compuse de grupuri cum ar fi: Vashti Bunyan, Forest, C.O.B., Dr. Strangely Strange, Jan Dukes De Grey, Trader Home, Trees, Spirogyra, Comus şi Dando Shaft

2) Declinul în anii 1970 – la începutul anilor 1970, psihedelia începea să decadă din a mai fi la modă, acele trupe de folk care nu s-au îndreptat către alte genuri şi arii ale muzicii în mare parte s-au destrămat. În Marea Britanie, grupurile de folk au avut tendinţşa de ase electrifica aşa precum a făcut duo-ul Tyrannosaurus Rex care a devenit trupa T. Rex. Acest lucru a fost o continuare a procesului prin care folkul progresiv a avut un impact major asupra muzicii rock comerciale. Alţii, probabil influenţaţi de folk-ul electric pionerat de către grupul Fairport Convention din anul 1969, s-au îndreptat către materiale mai tradiţionale, din această categorie făcând parte trupe ca: Dando Shaft, Amazing Blondel şi Jack the Lad. Exemple de trupe care au rămas la graniţa dintre rock-ul progresiv şi folk-ul progresiv au fost: Comus şi Renaissance (aceasta mai de success, care a combinat elementele muzicii folk şi rock cu elemente clasice).

3) Revigorarea genului – după apariţia muzicii folk provenite de la artişti independenţi precum Elliott Smith şi Neutral Milk Hotel la sfârşitul anilor 1990 şi a trupelor de crossover, care predominau scena muzicii necomerciale, o reînviere a muzicii psych folk, a apărut în timpul următoarei decade prin mişcarea New Weird America care de altfel a însemnat şi ridicarea genului similar cu psych folk, numit freak folk. Primii susţinători ai mişcării au fost: Davenport, No Neck Blues Band şi Sunburned Hand of Man. De altfel şi primele albume ale trupei Animal Collective sunt identificate cu freak folk-ul datorită colaborării lor cu veteranul muzicii folk britanice Vashti Bunyan şi The Microphones sau Mount Eerie, care combina elemente naturalistice cu muzica lo-fi şi muzica psihedelică. Ambele formaţii au primit expunere semnificativă pe scena muzicii indie, urmată de aclamaţia criticilor de la site-ul Pitchfork Media, specializat pe muzică şi curând mai mulţi artişti au început să experimenteze acest gen, incluzând aici trupe precum: Grizzly Bear şi Grouper.

Anunțuri